Primele atestari ale astrologiei in tara noastra

“În cadrul acestei mişcări care întinerea Astrologia şi o aşeza pe baze solide, ştiinţific-matematice, se situează în ţările româneşti bizara personalitate a Stolnicului Constantin Cantacuzino, unchi după mamă al lui Vodă Brâncoveanu, fost elev al şcolii din Padua şi mare amator de astrologie. În cadrul acestor preocupări, el polarizează în jurul său o serie de astrologi amatori, printre care se număra şi Hrizant, patriarhul Ierusalimului, şi o seamă de astrologi turci. Stolnicul Cantacuzino devine astfel promotorul unei mişcări mistice la curtea Voievodului şi în acelaşi timp un adevărat ctitor al Astrologiei în Muntenia. Sub influenţa lui, sau chiar format de dânsul, lucrează Ion Frîncul, alias Ion Românul, care ajunge „zodierul” curţii domneşti. Astfel, mişcarea astrologică se înfiripează pe un import apusean, care covârşeşte de data asta ca ţinută, sens şi importanţă, banala infiltraţie ghicitorească din Rujdeniţa Popii Ion Românul, scrisă cu aproape un secol în urmă. Cartea de zodii simplă rămâne în umbră, iar în ţinuta ştiinţei noastre se prezintă falnic opera lui Ion Românul în Foletul Novei, care este prima, dar şi ultima operă care ne vădeşte trecutul Astrologiei în ţările româneşti. Capitolul ei se deschide, dar se şi închide cu acest domnitor, Vodă Constantin Brâncoveanu, care a fost victima celui mai tragic destin, singurul căruia i-a fost dat să aibă un smerit mag, pe Ion Românul, care a trăit în umbra scaunului domnesc.

Opera lui Ion Românul ne indică limpede pe omul cultivat şi pe bunul condeier. El prezenta voievodului, anual, lucrările sale şi acestea includeau în substanţa lor o încercare de astrologie mondială, respectiv europeană şi asiatică. Operele sale apar periodic sub chipul unui calendar denumit Foletul Novei: „întors de pe limba frâncească în românească”. (Adică tălmăcit din italiană.) Primul calendar este scris în anul 1693 iar ultimul în anul 1704.

Asupra obârşiei lui Ion Românul nu ştim nimic şi el nu a putut să fie identificat nici până în ziua de azi. În alcătuirea calendarului, Ion Românul se serveşte de scrierile astrologilor italieni, trăitori în acele vremi, iar Vodă Brâncoveanul face adeseori însemnări pe marginea calendarelor, aprobând sau infirmând prezicerile lui Ion Românul, procedeu de altfel similar cu cel întrebuinţat de contemporanul său, ţarul Petru cel Mare al Rusiei, care avea preocupări similare. Iată bunăoară ce scria ţarul pe unul din calendare: la propoziţia calendarului „bivolul rău condus”, împăratul lămureşte marginal că „aceasta este despre turc şi valah”. De altfel, Vodă Brâncoveanu căpătase un gust deosebit nu numai pentru prezicerile astrologice, dar şi pentru terminologia lor simbolică, pe care o va folosi mult în corespondenţa secretă. Foarte multe din pasajele acestor calendare aveau un conţinut aşa de criptic, încât unul din lectorii Foletului Novei, pe la sfârşitul secolului al XVIII-a, scria pe scoarţa din urmă a calendarului din 1704, cu slove groase, următoarele: „Eu nu înţeleg nimica din cele ce se scrie în acest călindar.” Ţinuta lui Ion Românul în opera sa este foarte prudentă, în scopul de a nu cădea sub incidenţa opreliştei religioase care vedea cu ochi răi prezicerile astrologice. Într-adevăr, în cele 7 taine ale bisericii, după Vasile cel Mare, definiţia vrăjitorului îl cuprinde şi pe astrolog, căci acolo stă scris:„Vrăjitor se cheamă acel care cheamă şi scoate pe diavol de vrăjesc să cunoşti niscai lucruri neştiute sau alte răutăţi ce fac ca să-şi izbândească inimii după pofta şi voia cea rea.”

În completarea acestei porunci, Istrate Logofătul reproduce hotărârea Soborului de la Ankara despre vrăji şi magicieni negri, unde printre altele se spune: „Aşijderea acei ce zic că este noroc sau primejdie sau becisnie, sau ceia ce-şi socotesc ziua întru care s-a născut şi zic că au fost buni sau răi. Aceştia să aibă canon 5 ani!” Pentru acest motiv disciplina astrologică este prezentată într-un mod ciudat şi mai mult ca o distracţie oferită Domnitorului. Aceste calendare nu s-au publicat sub Vodă Brâncoveanu, fiindcă ar fi constituit o literatură bizară pentru contemporani, dat fiind conţinutul lor obscur şi care viza, mai ales în încercările de astrologie mondială, pe duşmanii de atunci ai ţării, pe turci. Vom reda câteva fragmente din închinările, adică din prezentările calendarelor care vor vădi cultura şi mai ales măiestria scrisului lui Ion Românul. Iată o prezentare a calendarului din anul 1693:

CALENDAR CE SE CHIAMĂ FOLETUL NOVEL PE ANUL 1693 CARELE DE PE LIMBA FRANCEASCĂ ÎN ROMÂNEASCA SAU ÎNTORS DE JUPANUL ION FRANCUL. PREA SLĂVITE ŞI L UMINA TE DOAMNE!

Veche şi prin toată lumea, aceasta este legea: ca supusul să cunoască pre Domnul său, şi micul pre mai marele său! În semnul, dară, acestei frumoase şi de soţiirea omenească folositoare orânduieli, lucru cuvios face cel ce, orice ar câştiga, au din fire, au din meşteşug, alergând la Domnul şi mai marele său să aducă. Carele, ca un mare la inimă şi cu covârşiri în toate peste alţii fiind, nici la mic, nici la mare lucru ce ar duce, se uită, fără la osârdia şi evlavia aducătorului; şi cu frunte senină primeşte acelea cum Artaxexe pumnul de apă al plugarului, cum luliu Cezar zise numai a unuia prin limba unei paseri de el învăţate, cum Carol cel Mare străchiord de lapte a femeii sărace şi alţii mulţi, mari şi lăudaţi împăraţi şi domni asemenea au făcut.

foto: Mistycurious

Eu dară încă, mică şi nevrednică slugă a Măriei Sale, alcătuindu-mă acelei legi, cu ce pot alergând cu ce am, la picioarele Măriei Tale pun, şi nu alta aduc, fără cât un mic calendar, anume Foletul Novei al anului 1693. Carele, căzăndu-mi în mână nu pentru alt, ci numai pentru curiozitate şi trecere de vreme de pe frânceasca limbă pe românească l-am tălmăcit. Mai adus-am şi altele, ale căror stronomi prognostice după cum se va vedea aici. Insă toate acestea zic, nu pentru alt sfârşit le-am făcut, sau ca neştine într-aceasta să se înfigă şi să creadă, ci numai pentru o trecere de vreme, şi mai vârtos înţeleptul şi adevăratul creştin!

Mult plecat, dară, şi smerit, mă rog Măriei Tale, ca Domnului meu celui bun şi milostiv, această mică şi foarte puţină osteneală învredniceşte-Te a primi de la adevăratul şi credinciosul robul Măriei Tale, Ion Românul.” Toate se împletesc într-un mod armonios: cultură, fluenţa ideilor şi a frazei şi o atitudine spiritualizată a Magului de calitate. Ţinuta plină de reţineri în prezentarea astrologiei faţă de religia creştină este vizibilă mai ales în calendarul anului 1694.

Mult, nu mai stau, de mă mir:

Care să fie acea pricină de mişcă pe aceşti astrologi şi a povesti de acestea, când vedem că nu ies nici din tocmai cele ce ei spun! Poate o fi doară că nu este alt, fără că n-au altă treabă, au că ştiind ei că perierghia (curiozitatea omenească) este poftitoare a şti unele şi altele, cum şi Aristotel, în cartea dintâi a metafizicei lui scrie: «Că toţi oamenii din fire a şti poftesc» şi zicala care zice: «firea omenească la noi lucruri de a auzi, este lacomă». Drept aceia, ca să se îndestuleze dară aceea poftă omenească astrologii scriu că aceste păreri, însă şi umbre sunt!

Căci cele adevărate şi aevea în firea lor, pornirile şi mişcările cerurilor, închipuielile planetelor, stările zodiilor şi altele ca acelea din care cei astrologi scot şi-şi fac meşteşugul lor nu sunt alte zidiri cunoscute sau ştiute, fără cât numai lui Dumnezeu ziditorul şi Atotcârmuitorul fiinţei! Aşa trecutele, aşa cele ce sunt, cum şi cele viitoare, Lui unuia numai, aevea cunoscute şi ştiute sunt şi acelea toate în comoara cea adâncă şi tainică a înţelepciunii Sale sunt puse şi în volnica şi puternica mână a Sa stau, de unde toate se spânzură şi se ocărmuiesc până la grăunţul cel mai mic!”

Reţinerile acestea nu împiedicau deloc pe voievod să citească cu pasiune fiecare calendar prezentat anual de Ion Românul şi să-l adnoteze, iar pe de altă parte nu descurajau deloc pe astrolog să facă prezicerile cele mai pitoreşti asupra evenimentelor pe care le desluşea după toate canoanele Astrologiei.”

Sursa din randurile de mai sus o regasim in lucrarea lui Armand Constantinescu “Tratat de Astrologie”

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *